Cuprins
Carbohidrații reprezintă glucidele sau zahărul din alimente sub diferite forme chimice.
Află în continuare ce sunt carbohidrații, de câte feluri sunt și cum acționează aceștia asupra organismului.
Glucidele sunt principala sursa de energie a organismului nostru, iar acestea trebuie să furnizeze, în mod normal, peste 50% din doza zilnică de calorii. Daca proteinele si grasimile sunt necesare pentru producția de energie utilizata lent, carbohidrații satisfac necesitațile energetice imediate ale corpului.
În funcție de compoziția și impactul lor asupra glicemiei, carbohidrații sunt clasificați carbohidrați simpli (zaharuri simple sau glucide rafinate) și carbohidrati complecși. Fiecare din cele două tipuri de carbohidrați are un efect diferit asupra organismului, mai exact a nivelului de zaharuri din sânge.
Carbohidrații complecsi
Principalii carbohidrați complecși sunt :
- glicogenul (regăsit în mușchi și ficat)
- celuloza
- amidonul (prezent în alimente precum cartoful sau orezul)
Carbohidarții complecși sunt absorbiți lent de organism asigurând necesarul de energie pentru organism pe toata durata zilei fără a crea sincope sau vârfuri de nivel de glucoză în organism.
Excesul de carbohidrați din alimentație sta la baza procesului de lipogeneză, ce presupune convertirea glucozei în acizi grași.
Carbohidrati simpli
Carbohidratii simpli își au originile în carbohidrati complecsi, mai exact au fost inițial complecsi. Înlaturarea din carbohidrati complecsi a fibrelor alimentare, vitaminelor și mineralelor ai făcut din aceștia carbohidrați simplu – au ramas doar glucide sau zaharuri simple, „rele”.
Corpul uman absorbe carbohidrații rapid si aceștia se depun foarte ușor sub forma de grasime, determinând cresterea sau scăderea bruscă a glicemiei (nivelul zaharului din sange), influentând astfel intr-un mod negativ apetitul (adica pot crește senzația de foame).
Principalele tipuri de carbohidrați
Exista trei tipuri principale de carbohidrati:
- Zaharul
- Amidonul.
- Fibrele
Zaharul. Este forma cea mai simpla a carbohidratilor, ce se poate forma natural în unele alimente (fructe, legume, lactate etc.). În aceeași categorie intră și zaharurile (fructoza), zaharul de masa (sucroza) și zaharul din lapte (lactoza).
Amidonul. Acesta este un tip de carbohidrat complex, ce este construit din mai multe unitati de zahar legate între ele. Amidonul este produs natural în legume, cereale sau o parte din rădăcinoase.
Fibrele.Sunt considerate tot carbohidrați complecsi, cu eliberare treptată si ajută în procesul natural de digestie.
Carbohidratii considerati a fi sanatosi sunt cei complecsi, deoarece sunt metabolizati mai lent si contribuie la o productie mai bună de energie, ajutând la menținerea sub control a sațietății – senzația de saturație.
Surse naturale de carbohidrați
- Cerealele – sursa importantă de carbohidrați cerealele trebuie să facă parte din alimentația noastră zilnică dar cu moderație. Exită cereale, modificate genetic care pot avea până la 90-95% carbohidrați. Grâul și porumbul trebuie menționați ca cereale cu aport mare de carbohidrați.
- Fructe uscate (mere, prune, banane). Fructele uscate sunt bogate în carbohidrați. Aceste alimente conțin, de asemenea, o mulțime de fibre și vitamine. Pe termen lung, ar fi mai bine să reduceti consumul de astfel de elemente. Aceste fructe uscate e de preferat să fie consumate iarna când organismul are nevoie de carbohidrați nu doar pentru energia necesară activităților zilnice dar și pentru menținerea temperaturii corpului.
- Prajiturile și biscuitii. Acestea pot contine până la 84% carbohidrati. În general, prajiturile făinoase contin 70 – 78% carbohidrați. Sunt de evitat sau de consumat cu moderație mai ales dacă zaharul rafinat este folosit ca îndulcitor în rețetă.
- Cartoful. Este una din cele mai bogate legume în amidon. Fie că sunt copti, fierti sau prajiti, cartofii au cantități importante de amidon. Dintre toate felurile în care sunt preparați cartofii, cei fierti sau facuti piure au cea mai mare cantitate de carbohidrati (35% ), urmati de cartofii prajiti care au carbohidrati in proportie de 27%. Un cartof „clasic” contine 21% carbohidrati.
- Muraturile si otetul. Murăturile conservate în oțet și cu condimentele dulci pot contine pana la 35% carbohidrati, iar oteturile pentru salate până la 32% carbohidrati.
- Produsele de panificație. Pâinea și produsele de panificație sunt alimente cu un conținut mare de carbohidrați 35-40%. De aceea consumul acestor produse trebuie limitat, pentru a nu fi afectate metabolismul și greutatea corporală.
- Laptele. O sursă naturală de carbohidrați laptele este un aliment ce nu trebuie să lipsească din dieta zilnică. În funcție de sursa animală ce îl produce laptele poate avea un conținut mai ridicta sau mai scăzut în carbohidrați.
Carbohidrații articificiali, obținuți prin rafinare sunt foarte nocivi pentru organismul uman. Aceștia se găsesc în băuturile acidulate, dulciurile procesate industrial, cipsuri, biscuiți și produse din pastre făinoase derivate, unele paste fainoase facute din cereale modificate genetic.
Aceste alimente trebuie limitate drastic în dieta zilnică, din cauza efectelor asupra organismului uman.