Cuprins
De culoare galben strălucitor și asemănător ca aspect cu floarea margaretei, Arnica (Arnica montana) este o plantă perenă care crește în Europa, Canada, Statele Unite, și Asia de Est. Arnica este, de asemenea, cunoscuta sub numele de podbal de munte, carul-pădurilor, cujdă sau carul-zânelor.
Arnica – planta
Arnica este o plantă perenă, ierboasă, care aparține familiei Asteraceae și atinge o înălțime de aproximativ 70 cm. Arnica montana este o plantă protejată prin lege.
Tulpina plantei este înaltă, păroasă, de formă cilindrică, lipicioasă și ramificată spre vârf. Frunzele aflate la baza plantei sunt de dimensiuni crescute, dispuse în rozete, pubescente, eliptice, de formă ovală iar frunzele de la nivelul tulpinii sunt de dimensiuni reduse și sesile. Florile plantei prezintă culoare galben portocalie și formă tubuloasă, ligulată.
Planta are proprietăți antiseptice, antiinflamatoare, imunostimulatoare, antibacteriene, cicatrizante și analgezice.
Substanțele chimice prezente în cantități crescute în compoziția plantei sunt helenalina, luteolina, apigenolul, timolul, cvercetolul, kemferolul, acid cinamic, acid clorogenic, cinarină, scopoletină, umbeliferonă, poliacetilene și colină.
Cu toate acestea, planta în sine este foarte otrăvitoare și considerată nesigură pentru consumul uman. Prin urmare, mulți specialisti din domeniul medical sunt împotriva utilizarii plantei datorită eficacității și siguranței necunoscute a acesteia.
Arnica – remediu homeopat
Descoperită în anii 1700 de Samuel Hahnemann, medicina homeopatică este o formă controversată de medicină alternativă. Homeopatia presupune administrarea de ierburi și substanțe foarte diluate pentru a ajuta vindecarea organismului. Citeste mai multe despre homeopatie .
Homeopatia se bazează pe mai multe principii principalecum ar fi:
1.Dacă ceva cauzează efecte secundare la o persoană sănătoasă, va trata o persoană bolnava.
2. Principiul dozei minime. Cea mai mică doză produce cele mai mari beneficii.
3. Memoria apei. Cu cât o substanță este mai diluată, cu atât este mai puternică.
De fapt, soluțiile pot fi atât de diluate, încât rămâne foarte puțin compus, deși se crede că este eficient. De obicei, remediile homeopate sunt furnizate sub formă de pilule, capsule sau tincturi (sursa ).
Având în vedere numarul ridicat al pesoanelor ce prezinta dependența de analgezice, mulți oameni apelează la arnica ca o formă alternativă de tratament.
Se aplică de obicei pe piele ca gel, unguent, unguent, cataplasmă, tinctură sau ulei, se crede că reduce durerea și inflamația. Se găsește și sub formă de capsule și tablete administrate pe cale orală.
Arnica homeopatică este de obicei diluată de 10 pâna la 30 de ori și folosește etichetele „C” pentru centezimale (centime= suta) sau „D” pentru diluții zecimale . De exemplu, o diluție C10 ar indica că arnica a fost diluată de 10 ori la o diluție de la 1 la 100 și și D10 de la 1 la 10, (sursa).
În cele din urmă, cantitatea de arnica din majoritatea soluțiilor homeopate este aproape inexistentă. În ciuda faptului că este o plantă otrăvitoare, se crede că arnica homeopatică este sigură datorită diluției sale ridicate (sursa ).
Beneficii medicale
Există multe ipoteze legate de beneficiile pentru sănătate legate de arnica. Datorită nivelului ridicat de scepticism din partea comunității medicale și a faptului că majoritatea studiilor inițiale au arătat o eficacitate limitată, există puține studii moderne în literatura de specialitate.
Gestionarea durerii
Arnica este bine cunoscută pentru proprietățile sale antiinflamatoare. Conține o gamă largă de compuși vegetali care combat inflamația, cum ar fi lactone, flavonoide și acizi fenolici. Ca atare, se crede că ajută la gestionarea durerii (sursa).
Într-o recenzie a unui studiu din 2014, aplicarea gelului de arnica topic s-a dovedit a fi la fel de eficientă ca ibuprofenul topic, un calmant comun al durerii, pentru reducerea durerii osteoartritei și îmbunătățirea funcțiilor motorii (sursa).
Un alt studiu din 2003 a constatat că administrarea a 5 pastile de arnică D30 de două ori pe zi a îmbunătățit semnificativ durerea musculară (sursa).
Interesant este faptul că un studiu din 2010 a constatat că arnica topică cu o potență de 7% din gelul D1 a dus la o creștere semnificativă a durerii la gamba la 24 de ore după efectuarea exercițiilor la gambei, punând în discuție în continuare eficacitatea arnicii homeopatice (sursa).
Dincolo de aceasta, majoritatea studiilor și analizelor au ajuns la concluzia că arnica nu este eficientă pentru gestionarea durerii, mai ales atunci când este administrată sub formă de tablete. Cu toate acestea, neconcordanțele mari în dozaje și defecte în proiectarea studiului justifică o cercetare actualizată și de calitate superioară.
Vânatai
Vânătăile apar atunci când vasele de sânge mici se sparg din cauza unei forme de traume, cum ar fi intervenția chirurgicală sau lovirea cu un obiect. Din punct de vedere istoric, arnica homeopatică a fost folosită pentru tratarea vânătăilor, deși cercetările releva concluzii mixte.
Într-un studiu, participanții cu vânătăi mici au fost tratați fie cu 20% gel de arnica, 5% vitamina K, o combinație de 1% vitamina K și 0,3% retinol, fie cu un placebo. După 14 zile, grupul cu arnica a avut semnificativ mai puține vânătăi în comparație cu grupul placebo și grupul combinat (sursa).
Un alt studiu de 10 zile a constatat îmbunătățiri semnificative în vânătăi și umflături post-rinoplastie atunci când crema de arnica (soluție homeopatică D1) a fost aplicată local, comparativ cu grupul placebo. Cu toate acestea, celălalt tratament (crema polisulfat de mucopolizaharidă) a fost la fel de eficient (sursa).
Cu toate acestea, numeroase studii mai vechi nu au arătat niciun beneficiu pentru utilizarea arnicii în tratamentul vânătăilor. Cu toate acestea, aceste studii au utilizat doze mult mai mici de arnica, sugerând că arnica foarte diluată este ineficientă.
Pierderea parului
Arnica este utilizată pe scară largă în medicina homeopată pentru a ajuta la creșterea părului, pentru a preveni căderea părului și pentru a trata mătreața. Se găsește în mod obișnuit ca ulei, șampon sau hidrogel, un produs pe bază de apă de 99%.
În ciuda multor mituri, cercetările limitate susțin capacitatea sa de a trata pierderea părului și de a ajuta creșterea părului. De fapt, un studiu de caz la o femeie în vârstă de 26 de ani cu căderea părului nu a raportat nicio îmbunătățire a creșterii părului după utilizarea uleiului de arnica homeopatică.
În teorie, aplicarea uleiului de arnica poate ajuta la reducerea iritației și inflamației scalpului datorită proprietăților sale antiinflamatorii, care pot permite un mediu mai bun pentru creșterea părului. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări mai ample si mai elaborate.
Riscuri potențiale și efecte secundare
Înainte de a încerca arnica, ca medicament homeopat, este important să fiți conștienți de riscurile potențiale și efectele secundare.
Siguranță și efecte secundare
Arnica – fie sub formă de plante întregi, fie în cantități mari de arnica nediluată (de exemplu, extracte din plante sau uleiuri) – este otrăvitoare și trebuie evitată.
Consumul acestuia poate duce la reacții adverse grave, cum ar fi greață, vărsături, dificultăți de respirație, hipertensiune arterială, bătăi neregulate ale inimii, comă sau chiar moarte.
Când arnica este foarte diluată în formule homeopate, este probabil să se administreze în siguranță pe cale orală. Cu toate acestea, este bine să evitați ingestia orală de arnică homeopatică (adică uleiuri, tablete, tincturi) sau alte produse care conțin arnică, inclusiv apă de gură, cu excepția cazului în care se află sub supraveghere medicală.
Mai mult, copiii, persoanele cu alergii la plante din familia Asteraceae, persoanele care iau anumite medicamente și femeile însărcinate sau care alăptează ar trebui să evite să ia arnica din cauza unor probleme de siguranță care pot pune viața în pericol.
În plus, aplicarea gelul de arnica local poate duce la uscăciunea pielii, mâncărime, erupții cutanate și durere crescută. Anumite produse, cum ar fi produse pentru baie, creme și șampoane, pot provoca, de asemenea, aceste efecte secundare. Evitați să aplicați gel de arnica sau creme pe taieturi si pe rănile deschise.
Interacțiuni cu alte medicamente
Deși sunt puține cercetări legate de interacțiunea arnicai cu alte medicamente, aceasta poate interacționa cu medicamentele antiplachetare (de exemplu, Aspirina și Plavix) și cu plante aromatice precum cuisoare, usturoiul, ghimbirul, ginkgo-ul și ginsengul (sursa).
Cel mai bine este să consultați medicul înainte de a utiliza arnica homeopată pe cale orală sau topică.
Concluzii
Arnica este o plantă perenă utilizată în multe produse homeopate, cum ar fi tablete, creme și geluri.
Unele studii mici dimesiuni arată promițătoare în utilizarea gelului de arnica homeopatic topic pentru a trata vânătăile și durerea osteoartritei. Cu toate acestea, există cercetări limitate care să arate că ajută la creșterea părului, dureri musculare și alte afirmații.
Deși planta este toxică, administrarea de arnica homeopatică este probabil sigură atunci când este consumată în cantități mici, deoarece este foarte diluată. Femeile însărcinate si care alăptează, sau persoanele care sunt alergice la ambrozie sau la medicamente antiplachetare ar trebui să evite administrarea de arnica homeopatică.
Dacă sunteți interesat să încercați arnica homeopatică, asigurați-vă că vorbiți mai întâi cu un medic homeopat.
