Cuprins
Organismul are nevoie de multe minerale pentru a se menține sănătos; acestea sunt numite minerale esențiale. Mineralele esențiale sunt uneori împărțite în minerale majore (macrominerale) și oligoelemente (microminerale). Aceste două grupuri de minerale sunt la fel de importante, dar este nevoie de oligoelemente în cantități mai mici decât mineralele majore. Cantitățile necesare organismului nu reprezintă o indicație a imporțanței lor.
O dietă echilibrată furnizează de obicei toate mineralele esențiale. Mai jos vom enumeră mineralele, ce fac acestea în organism (rolul lor) și sursele lor naturale de unde putem să le asimilăm.
Diferența dintre vitamine și minerale
Deși toate sunt considerate micronutrienți, vitaminele și mineralele diferă în moduri de bază. Vitaminele sunt organice și pot fi descompuse prin căldură, aer sau acid. Mineralele sunt anorganice și își mențin structura lor chimică.
Deci de ce contează asta? Înseamnă că mineralele din sol și apă își găsesc cu ușurință drumul în corpul tău prin plantele, peștele, animalele și fluidele pe care le consumi. Dar este mai greu să transferi vitaminele din alimente și alte surse în corpul tău, deoarece gătitul, depozitarea și expunerea simplă la aer pot inactiva acești compuși mai fragili.
Rolul mineralelor pentru organism
Multe minerale (metale) sunt utilizate zilnic pentru a face obiecte puternice și durabile ce ne sunt de folos în mod cotidian, cum ar fi conductele de cupru sau tigaile de fier. Dar același rol îl au și în corpul nostru. În schimb, multe minerale esențiale sunt necesare pentru activarea enzimelor – molecule cu roluri foarte importante în organism. Mineralele au multe alte roluri esențiale, ca de exemplu:
Calciul ajută la dezvoltarea oaselor și a dinților; activează enzimele din tot corpul; ajută la reglarea tensiunii arteriale; și ajută mușchii să se contracte, nervii să trimită mesaje și sângele să se coaguleze.
Cromul ajută la menținerea nivelului normal de zahăr din sânge și ajută celulele să atragă energie din zaharul din sânge.
Cuprul este important pentru funcționare multor enzime. Printre numeroasele sale roluri, menționam reglarea metabolismului, ajutând corpul să facă energie prin combinarea cu fierul și să producă globule roșii, oase și țesuturi conjunctive. Cuprul este, de asemenea, implicat în pigmentarea pielii și părului. Cuprul influențează funcționarea inimii, și acționează ca antioxidant, reducând radicalii liberi care pot afecta celulele și ADN-ul.
Fierul ajută la formarea hemoglobinei (substanța chimică purtătoare de oxigen în globulele roșii ale sângelui din corp) și a mioglobinei (o proteină din celulele musculare). Fierul este esențial pentru activarea anumitor enzime și pentru producerea de aminoacizi, colagen, neurotransmițători și hormoni.
Magneziul, ca și calciul, ajută la dezvoltarea oaselor și a dinților. De asemenea, ajută la reglarea tensiunii arteriale și a zahărului din sânge și permite mușchilor să se contracte, nervii să trimită mesaje, sângele să coaguleze și enzimele să funcționeze.
Manganul ajută la formarea oaselor și ajută la metabolizarea aminoacizilor, a colesterolului și a carbohidraților.
Molibdenul activează mai multe enzime care descompun toxinele și împiedică acumularea de sulfiți nocivi în organism.
Potasiul echilibrează lichidele din organism, ajută la menținerea unui ritm constant aș bătăilor inimii și la formarea mușchilor și mai ajută oasele și și tensiune.
Seleniul este un puternic antioxidant care combate stresul oxidativ și ajută la apărarea organismului de afecțiuni cronice, precum boli de inimă și cancer.
Sodiul echilibrează fluidele în organism, ajută la transmiterea impulsurilor nervoase și ajută la formarea mușchilor.
Zincul ajută la formarea cheagurilor de sânge, ajută la formarea proteinelor și ADN-ului, stimulează sistemul imunitar și ajută la vindecarea rănilor și diviziunii celulare.
Două grupe de minerale esențiale
Mineralele esențiale – adică cele necesare sănătății umane – sunt clasificate în două grupe la fel de importante: minerale majore și oligoelemente.
Mineralele majore (esențiale), care sunt utilizate și depozitate în cantități mari în organism, sunt calciul, clorul, magneziul, fosforul, potasiul, sodiul și sulful. Urmele minerale sunt la fel de vitale pentru sănătatea noastră ca și mineralele majore, dar nu avem nevoie de cantități mari. Mineralele din această categorie includ crom, cupru, fluor, iod, fier, mangan, molibden, seleniu și zinc.
Minerale ușor de obținut din alimentație
Specialiștii spun că atunci când mănânci o dietă sănătoasă care include o varietate de legume, fasole, fructe, cereale integrale, proteine slabe, produse lactate și grăsimi nesaturate (cum ar fi uleiul de măsline), probabil că consumi toate mineralele sănătoase nevoie. CU siguranță în acest caz nu trebuie să acordați o mare atenție aportului tău zilnic.
De exemplu, un aport adecvat de mangan este de 1,8 miligrame (mg) pe zi pentru femei și 2,3 mg pe zi pentru bărbați. Este destul de ușor să atingeți acele obiective cu o jumătate de cană de spanac fiert (0,84 mg mangan), jumătate de cană de orez brun fiert (1,07 mg mangan) și 28-30g de migdale (0,65 mg mangan). Același lucru este valabil și pentru multe minerale dietetice, cum ar fi cromul, cuprul, molibdenul, sodiul și zincul; consumul unei diete sănătoase ar trebui să-ți acopere nevoile de minerale ale organismului.
Minerale greu de asimilat din alimente
Dar unele minerale sunt mai greu de obținut în cantități corecte. De exemplu:
Calciu. Deficiența este frecventă la adulții în vârstă, în special la femei și la persoanele care consumă puține produse lactate. Lipsa de calciu în organism crește riscul de a avea oase fragile și fracturi .
Fier. Femeile pierd mult fier atunci când elimina sânge menstrual, iar corpul lor poate deveni precar în fier. O altă cauză a deficienței de fier este mai puțin cunoscută: Persoanele obeze, în special femeile aflate în premenopauză, prezintă un risc ridicat de deficiență de fier, în parte, deoarece obezitatea severă este asociată cu inflamații la nivel scăzut, ceea ce reduce absorbția și utilizarea fierului de către organism.
Nivelurile scăzute de fier pot duce la anemie cu deficit de fier. În această afecțiune, există prea puține globule roșii, iar celulele roșii sunt prea mici. Acest lucru face mai greu pentru sânge să transporte oxigenul în organe.
Magneziu. Unele medicamente, cum ar fi diureticele pentru tratarea tensiunii arteriale, vă determină să eliminați magneziul în urină. Și magneziul este de obicei foarte precar la multe persoanele cu boli care provoacă diaree
Potasiu. Cei mai mulți adulți iau doar aproximativ jumătate până la trei sferturi din potasiu, potrivit Departamentului Agricultură. Se consideră că o dietă cu conținut scăzut de potasiu și cu sodiu contribuie la hipertensiunea arterială.
Minerale – Concluzia
Sănătatea fiecăruia determină nevoile de minerale esențiale. Mergeți la medicul specialist sau de familie pentru a stabili de ce minerale aveți nevoie în dietă care vă vor ajuta să vă mențineți organismul sănătos.
sursa: health.harvard.edu
